… lucru pe care-l poți avea este liniștea sufletească. Este ceva atât de prețios încât merită să lupți din răsputeri ca să-l obții.

Simplu, prevenitor-mobilizator ele spun:
Cel putin astăzi: nu fi supărat, nu te îngrijora, fii recunoscător, muncește cu sârguință, fii bun cu oamenii”.
La prima citire poate părea ceva enervant. Ție-ți crapă capul de nervi, sau inima de teamă, picioarele ți-s ude și reci sau mațele ți se revoltă de foame, pruncii ți-s goi sau altele de felul acesta și tu ești îndemnat să ce? Să fii o oiță blândă?
Se pare că nu.
A te menține pur și simplu furios (se explica pe undeva) înseamnă să devii și să rămâi prizonier. Dacă nu poți acționa imediat pentru înlăturarea problemei încearcă să o lași un pic deoparte. În orice moment ai și de ce să te bucuri. Dacă reușești să te bucuri vei reuși să te desprinzi măcar puțin din legături și să funcționezi întru bine tău.
Credeți că încerc să dau lecții? Nu, nici pe departe. Am trăit și, parțial, încă mai trăiesc o experiență…hm, hai să n-o calific.
De ce anume ne-am putea bucura atunci când ni se pare că nu avem de ce? Păi de exemplu pur și simplu pentru că avem toate cele cinci simțuri funcționale. Cei mai mulți dintre voi nu știți cum este să te lase unul dintre simțuri, ca de exemplu auzul. Știți cum este să mergi pe-o stradă plină de mașini, să privești vânzoleala de pe calea de rulare și să nu auzi decât un fâșâit? Să stai în casă și să fie o liniște aproape mormântală și aproape definitivă?
Nu vă explorați urechile cu bețișoare! O răceală, medicamente care printre efectele secundare prezintă și posibile tulburări de auz, manevre necugetate cu obiectele amintite, alte medicamente cu alte efecte secundare… e tot ata e tot ata… am ajuns să mă gândesc ce mare dar, ce bogăție este să poți auzi.
Deci, ce merită oare mai mult și mai mult până la urmă?! Cred că să te bucuri de ceea ce ai. Întotdeauna ai și de ce să te bucuri.
P.S. Am început să aud dar va mai dura până să se restabilească în întregime (dacă se va restabili în totalitate) auzul meu. Mă bucur.
Multa sanatate, Ilinca
Ai mare dreptate, aprecierea vine dupa ce nu mai ai. Atunci realizezi ce ai pierdut
ApreciazăApreciază
Mulțumesc Simona. Multă sănătate și ție.
ApreciazăApreciază
Sper sa iti revii, Ilinca … Sanatate !
Si da, trebuie sa ne bucuram si sa apreciem mai mult ce avem. Dar suntem asa de lacomi, mereu vrem mai mult …
ApreciazăApreciază
Mulțumesc Dani! Cred că va fi O.K. Au fost timpanele foarte inflamate prin acțiune mecanică și asta trece dar cere un pic de timp. Deja este mult mai bine.
ApreciazăApreciază