Destest lauda de sine si comparatia din care partea adversa iese… muci.
Mai ales atunci cand tu eventual tocmai ai marturisit o greseala, o neputinta, o amaraciune, o neimplinire… Persoana te asculta avida, multumirea ii umfla pipota si ADEVARUL pentru care tu ar trebui sa-ngalbenesti pe loc tasneste spre lumina din gatlejul care galgaie fericit: o, eu niciodata, mie nu mi s-antamplat, capra noastra e mai mare si mai grasa, iarba mea e mai frumoasa… Bleah!
S-o fi inteles ce-am vrut sa spun?
Admir oamenii care desi iti sunt poate mult superiori, te asculta cu intelegere si spun: o, si mie mi se-ntampla … si tu poti sa bagi mana in foc ca nu li s-a-ntamplat niciodata!
Iubesc oamenii care nu se compara maladiv cu altii ci mai mult cu ei insisi.
Omul este o fiinta sociala, sigur ca privim la semenii noastri si putem sa ne alegem jaloane pentru evolutia noastra. Dar de-aici si pana la al scotoci in fund pe cel care a avut ghinionul sa fie pe-aproape ca sa tasneasca verdictul eu sunt mai… …e ceva cale.
De vina este o nesiguranta de sine adanca, o rautate, o incapacitate, un complex, o lipsa de educatie sau/si de caracter, un tatzism…
Iubesc din totul sufletul oamenii care desi sunt superiori nu tin sa marcheze asta in comentariile lor.
De la mine din ogradă 
De multe ori supararea provine tocmai din faptul ca cel catre care te-ai indreptat cu „marturisirea” te-a dezamagit cu replica lui. Omul reactioneaza dupa cum ii e caracterul si doar intr-o astfel de situatie il poti cunoaste mai bine :D. As zice chiar ca este o experienta de viata utila. La orice varsta.
ApreciazăApreciază
Ilinca, mie-mi place cum exprimi chestii care ma-ncearca si pe mine.
Pupam Todorutu!
P.S. In fiecare zi ma uit la poza asta recenta.
ApreciazăApreciază