… de vină e căldura mare.
O ieșire afară la un ceas cu lumină foarte bună mi-a prilejuit un portret plăcut al văzdoacelor (crăițelor) pitice obținute din răsad propriu. Sper să nu uit și să colectez sămânța. Niște floricele tare viteze și generoase.
În sfârșit se coc mai multe roșii deodată, așa ca să pot înțelege și eu ceva din ele. Adică de-o salată acolo.
Altfel…când nu mă-ncurc în cuvinte mă joc cu pensule, hârtie și culori. NU, nu am talent la pictat-desenat dar mânuitul pensulei poate fi un bun exercițiu pentru creier, activează neuronii prea odihniți iar filmulețe ajutătoare sunt pe youtube cu nemiluita.
Mi-a făcut o plăcere nebună să-mi cumpăr materialele pentru desen. Sigur că ceea ce-mi iese nu poate fi decât absolut stângaci dar se poate observa o minusculă evoluție (lucru bun). Neavând natura de partea mea (talent, inspiratie, îndemânare etc) mă cam lupt dar în felul acesta mintea nu-mi mai este poluată de mizerii. Doar că nu scot limba precum mr. Bean în rest…
În zona noastră este secetă, ud des, apa este calcaroasă așa că lutul este cremene. Mulciul de paie este grozav dar …doar acolo unde l-am pus.
Musculița albă este ceva infernal, enervant, oripilant, deprimant…dar ce, parcă numai ea?!
Voi ce mai faceți?
De la mine din ogradă 
Portretul craitelor e superb ! Bravo ! Si rosiilor tot bravo sa le spui din partea mea 🙂 E mare lucru, ca s-au copt. Deci si la tine-i cald … Mie imi place sa desenez si tare m-as apuca de pictat acuarele 🙂 Dar in lipsa de timp, ma distrez cu aparatul foto. In ultima vreme si pe el se depune praful …
ApreciazăApreciază
Clipele petrecute desenand sunt foarte frumoase. Este timp, poți s-o faci oricand și cred că ar merita, se vede după fotografii că ai stil.
ApreciazăApreciază