Sufletul, transformat intr-un cal naravas,
incepe sa-ti fie, fara vrere, vrajmas.
Il bantuie dorul de duca.
Navalnic porneste spre zari departate.
Viseaza taramuri mai luminate
atras de un glas de naluca.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Cu nari frematande si coama in vant,
spinarea-nspumata si pieptul gemand
sa vada-nainte n-apuca.
Copite zvarlite pamantul scurmand
spre UNDE, spre CINE, spre CE alergand?
Nu stiu ce-l usuca!
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Dupa goana nebuna inspre nicaieri,
golit de putere, de ganduri, de vreri
il vezi la uluca.
Se-ntoarce-n buiestru de parca n-ar vrea
decat locul cald din inima ta.
Si tu… il primesti uituca.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….