Luni, 26 octombrie, 2015 – Ha, ha, ha!


Acuma, na…să nu râdeţi prea tare de noi. Am fost la veterinar cu fiara nou dobândită şi am aflat că EL nu este el ci că el este Ea.

A rămas stabilit că o cheamă RUŢA. Nu mai expun raţionamentul.

Ruţa mea s-a dovedit o deşteaptă. Cum eu am treburi în deplasare (n-am vrut să ştiu de ele când mi-am luat căţel pe cap) şI căţelul este prea mic pentru a fi lăsat  singur atâta vreme, am abuzat  împotrivirea mamei mele şi am hotărât  că eu o voi ridica la rangul de educatoare. In concluzie  o iau pe Ruţa cu mine la oraş şi-o plasez la grădiniţă la mama.

Ruţa, dornică de mişcare altfel, un dop cu fofează şi sfârlează, stă ca o umbruţă mititică în coşuleţul ei şi… creşte. Nu că n-ar putea scheurla. Dă semne că ar avea ceva glas şi zău că asta îmi doresc dar a înţeles că e spre binele relaţional  şi nu se plânge iar eu nu mai pot de bucurie. Aşa că mama s-a înmuiat şi cum teritoriul Ruţei este limitat la o cutie de carton în care are loc şi coşuleţul şi un pic de curte interioară, soluţia este O.K.

Nu vă spun cât sunt de eficientă în drumurile mele ca s-ajung mai repede la copchilă să nu tânjească (adică la Ruţa) dar cât de greu mă desprind de ei.

Mi se rupe sufletul în trei Ania, Ruţa şi Andrei.

Hai, să ne fie bine!

4 gânduri despre &8222;Luni, 26 octombrie, 2015 – Ha, ha, ha!&8221;

  1. anda zice:

    Sa traiasca RUTZA!! si voi…lasa nu fi neca’..ca-i buna si o Rutza…eu atat mi-am dorit un catel -caine si de ghinion ,majoritatea au fo’ niste nemernici buni de nimic-nici latrat la dusmani ,nici paza eficienta,…doar stricaciuni,
    Acu de cand o am pe Maritzi,Chiva,Zuza,Courvette-maidanez de rasa pura ,cu burta pe pamant ,laboante scurte ,coada ca steagul turcilor batuti la Smardan,..acu’ zic stiu dinainte sa intre pe strada cineva ca-i ruman sau rrom,- caine sau vrabie sau ciori….
    Si de-i dau drumu’ den lant nu mai trebui nici sapa la casa omului ,ca-i tare harnica…
    Cu mancarea nu ne punem de acord ,insa pen’ca eu dau cu crantzanele si ea prefera carnita ,asa ca am ajuns la un compromis:-eu mai scap cate-o bucata sau un oscior printre crantanele si ea il insfaca repede si rastoarna cranta’ pe jos ,nu de alta dar sus pe gard asteapta ,vrabii,ciori…da’ si cand ii foameeee, face un tambalau isi zvarle farfuria ,rastoarna apa,isi scoate perna din cusca-delirrr….Si-apoi haleste TOOOT si cranta’ si paine si os si vrabii si ciori si pisici si tot ce o deranjeaza….si pen’ca are mai multa lungime decat inaltime sare pe toate labutele o data ca o minge….Da’ eu is multumita de ea in afara de perioadele de rut [tot mai dese ] cand laaatra si se haraie la toata lumea si nu mananca si noaptea-si maraie un cantec de-al ei Rutzele-s mai casnice si mai de curte decat m’nealor ,asa ca razi si-ti para bine c-ai facut o fapta buna

    Apreciază

    • Ce drăguţă eşti Anda.
      Mă bucur foarte tare cu fiecare clipă care trece. Ruţa mea are probabil în jur de-o lună, este la mine de-aproape o săptămână şi când este în vizită cere afară pentru cele …cuvenite.
      Şi într-adevăr parcă fetele sunt …mai.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s