Semne de viață dar mai ales… – Joi, 27 noiembrie, 2014

Broscuța lu’ mama!

Așa mi-a venit să-i spun când l-am văzut prima dată pentru că avea o gură până la urechi.

Așa i-am și spus și inima mi-a fost inundată de căldură.

Orice ar fi fost m-aș fi bucurat dar trebuie să recunosc că am fost un pic mândră și bucuroasă că primul a fost băiat. Avea să fie fratele mai mare pentru orice ar fi urmat, fetiță sau băiat. Și, cum e mai frumos, un an mai târziu, a urmat o fetiță.

El a luat nota zece, eu… eu mi-am pierdut cunoștința și am speriat lumea un pic mai târziu. Mi-am revenit aparent fără urmări. Noroc că acea criză nu a avut loc în timpul nașterii și amândoi ne-am văzut cu bine acasă după un număr un pic mai mare de zile.

„V-a trebui să te descurci singură. Eu nu te-am avut decât pe tine și am uitat. Te-ajut cu treaba dar cu el…” (mama mea)

Ei, mi-am spus. Adică am fost în stare să-l fac și n-o să fiu în stare să-l spăl?! Am fost în stare, ba chiar de mai multe. Ne-a ocrotit Cel de Sus și-i mulțumesc astăzi o dată în plus.

Nu-i de-ajuns să naști un copil ca să și fii mama potrivită pentru el. Nu tot ceea ce crezi tu cu osârdie că este bine chiar este așa și nu neapărat cum crezi tu că trebuie să fie drumul lui în viață chiar trebuie să fie.

Istoria se repetă dar un pic altfel.

În viața lui a venit mai întâi un băiețel. Mama a trecut peste naștere de nota zece. Pruncușorul a avut ceva lupte de dus și a semănat ceva spaimă adâncă pe care fiecare a gestionat-o cum a putut prin ungherele sufletului dar, cu ajutorul Celui de Sus, este astăzi un băiețel vesel și ageruț, care la patru ani și ceva a început să fredoneze involuntar …”m-am îndrăgostit un pic…”.

Acum petrece bucuros alături de mămica lui clipele în care ea se unge cu cremă pe burtică. Știe ce urmează să vină și se bucură că are și el porția lui de cremă frumos mirositoare pe mânuță. Și eu știu ce urmează să vină. Cum e mai frumos. Doamne ajută.

La mulți ani dragul meu fecior! Să fii sănătos și împăcat sufletește, să ai viață lungă și senină.

Mă urc pe scăunel și-ți dau un pupic, copil drag cu copii. Sfântul Andrei este ocrotitorul României, tu, care-i porți numele, ești ocrotitorul micului tău clan. La mulți ani!

P.S. Tu draga mea, „mucă” vitează, care ai ales să vii pe lume un pic mai târziu, în iarnă grea, ai un pic rădbare și-ți dau și ție un pupic aniversar.