Sâmbătă, 3 mai, 2014 – Șori și Muri


Șori  și Muri formau o pereche mai aparte.

Dacă nu vreți să vă întrisați nu citiți mai departe.

El prea-prea …imatur și ea matură foarte.

Legenda spune că ea avea o metodă infailibilă să nu fie înșelată,

îi punea în bagaj când pe munte pleca fără ea

piese din lenjeria ei lăbărțat de uzată

și el, econom, le folosea.

S-au completat, au viețuit, au făcut prunci

Au escaladat munți și au intrat în peșteri adânci

Nu și-au refuzat nici o încercare, uniți în multe deși foarte diferiți

au trăit cât s-au priceput de intens  dar

deși înțeleaptă ea a greșit fatal,

nu a vrut să renunțe la o moștenire de familie

urâtă, dureroasă și grea

și  cu osârdie a trimis ca mesageri spre cer

vălătuci, vălătuci, vălătuci de fum de tigară

și soarta provoca mereu, ultima oară

a zburat cu o  parapantă

deși vârsta o recomanda doar pentru rolul de bunică

pe care slavă cerului a apucat și l-a jucat.

Ei, și-apoi s-a întâmplat doar odată

să aibă o înălțare atât de minunată.

Acum,  măcinată de moștenirea urâtă, dureroasă și grea, împuținată și mică,

s-a predat și a plecat.

Șori, aparent imatur mai mereu, e stingher dar va merge mai departe.

 

Nu ne-am văzut de zeci de ani pentru că ne trece prin gând cum că am fi veșnic pe pământ și-o putem face oricând dacă s-o potrivi cu programul, cu interesul, că doar ce ne guvernează? Și telefonul a sunat, un număr necunoscut și totuși ceva m-a făcut să întorc apelul pierdut: din păcate mama s-a stins…Dacă doriți și puteți mâine la ora…

Nu vom ține cont de program și vom lăsa baltă interesul cu toții măcar acum.

Odihnește-te în pace Muri și, măcar acolo și acum, s-o dai naibii de mahorcă și să-l dai naibii de fum!

 

 

 

Anunțuri