Luni, 26 august, 2013 – Din nou



Știam să citesc dinainte de a merge la școală. Îmi plăcea să citesc. Mi-aduc aminte că m-am înscris la biblioteca din comună începând chiar din clasa întâi. Mi se părea de vis să mă învârtesc printre rafturile doldora cu cărți. Mi-am ales un tenculeț, cam cât puteam eu duce în brațe.

Oho, ce faci aici?! Doar una îți dau. După ce-o citești pe aceasta mai primești alta.

Contrariată dar neavând ce face, mi-am luat cărticica și … după nici două ore (și asta pentru că mă pusese mama să mânânc de prânz) eram înapoi. Nu te cred că ai citit-o. Despre ce era vorba? Mi-a venit să râd. I-am spus cărticica pe dinafară. În câteva propoziții se povestea despre pățania unui puișor de găină. Floare la ureche pentru mine. Bine, îți mai dau una dar să n-o mai aduci așa repede înapoi. Citește-o mai cu atenție.

Era blondă, cu un coc neglijent a la Brigitte Bardot, îmbrăcată în pantaloni mulați negri și cu pantofi cu toc subțire. I-am dat o bilă neagră și de-atunci aveam să mai am parte de persoane care ar fi trebuit să-mi cultive înclinația pentru citit și nu au știut sau nu au vrut s-o facă și au primit în timp bilă neagră de la mine.

Mai târziu am citit chircită, pe nerăsuflate, cu plapuma-n cap și cu lanterna aprinsă, cu cartea mascată de vreun manual, înțepenind cu picioarele adunate sub mine în vreun cotlon. Niciodată cu adevărat cunoscătoare, niciodată bine sfătuită, dar cu mare drag de carte. Cu mare drag de carte dar nerăbdătoare, citind de multe ori pe diagonală, superficială. Scufundată în lectură până la a pierde legătura cu realitatea înconjurătoare atunci când cartea îmi hrănea sufletul mai ales și mintea desigur.

Mi-aduc aminte că odată citeam în felul acesta într-o stație de metrou. Când mă oprisem eu la marginea peronului și mă scufundasem în lectură tocmai plecase trenul și nu erau decât două persoane în preajma mea. Când trenul următor se pregătea să intre în stație mi-am desprins privirea de pe buchii și am avut un sentiment extraordinar de parcă eram în filmul Păsările al lui Hitchcock, peronul era plin de lume care mă înconjurase dar pe care eu n-o simțisem nicicum apropiindu-se de mine.

Apoi lectura a fost cotropită de documentarea profesională. În IT uzura morală fiind foarte rapidă ești nevoit, dacă nu ești obligat să te cantonezi în simpla întreținere a unei aplicații, lucru care-ți spală creierul, să consulți la greu fel de fel de cărți de specialitate și parcă nu prea-ți vine să mai citești și altceva.

Nu credeam că mai sunt în stare să citesc și nici nu înțelegeam de ce-aș mai face-o.

De-o vreme tot întind mâna după câte-o carte și tresar părându-mi-se că magia va reapare. Pe rând, Marin Preda, Herta Muller, Victor Eftimiu mi-au adus ceva zvâcuri în suflet și-acum Ileana Vulpescu m-a făcut să citesc de la capăt la coadă, aproape pe nerăsuflate o carte. Sigur nu pentru că ar fi cine știe ce carte. Autoarea însăși vorbește într-un interviu destul de recent despre faptul că scrierile sale sunt considerate ca scrieri „mai mult pentru femei”. Probabil a fost o întâlnire fericită între mai mulți factori dar ceea ce contează este actul cititului în sine. Doar tu și autorul care devine pe parcursul unui interval de timp tovarășul tău și face să-ți curgă în suflet și-n minte șuvoi de cuvinte.

Ce bine este să citești!

5 gânduri despre &8222;Luni, 26 august, 2013 – Din nou&8221;

  1. Cartile si lectura : un subiect foarte drag sufletului meu. Citesc de la 8-9 ani carti serioase – imi amintesc ; Doi ani de vacanta- Jules Verne , Singur pe lumeH. Malot , cartile- ceaslov despre copiii eroi sovietici , Medelenii, Orasul cu salcimi, etc etc . la inceput am citit la intimplare ce-mi cadea in mina – aveam vecini trei frati liceeni si citeam ce-mi dadeau ei , apoi am citit de la biblioteca din sat unde eram laudata la gazeta de perete pentru harnicia mea si pe la 14- 15 ani am inceput sa cumpar carti de la un profesor din liceu difuzor de carte si am tot cumparat pina in ziua de azi cind merg cu regularitate de 1-2 ori pe luna in vizita prin librarii sa vad noutatile . zabovesc citeva ore , ma informez , cintaresc si hotarasc ce carti sa cumpar . odata intrata intr-o librarie sint ca intr-un fel de transa si roasa de curiozitatea de a afla ce se afla dincolo de copertile cartilor . dupa ce fac selectia selectiilor nu plec niciodata cu mina goala ; deocamdata imi mai permit luxul cumpararii cartilor si al lecturii. in ziua cind nu voi mai avea apetit pentru lectura voi sti ca este sfirsitul . acum citesc memorii: ale Lenei Constante , Annie Bentoiu , Alice Voinescu , Zoe Camarsescu .

    Apreciază

    • Hm, căutând să aflu cine este Annie Bentoiu am găsit:

      „Una dintre multele trăsături de caracter pe care românii le-au pierdut în ultima jumătate de secol e facultatea de a se indigna. Atîta vreme a fost periculoasă orice reacție spontană, încât până la urmă au învățat să și-o înăbușe. Însăși mulțimea de tragedii individuale a făcut ca ele să pară suportabile celor care n-au fost personal atinși” (Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat, vol. 2, ed. Vitruviu, 2006, p. 105)

      Mi-ai facut un dar. Le iau ca pe sugestii binevenite întru lectura.

      Apreciază

  2. Da, am citit f mult ; cind privesc inapoi nu-mi vine sa cred . dupa literatura din vremea intunericului cind au inceput sa apara editurile particulare si sa se traduca si la noi m-am napustit cu o foame teribila pe tot ce aparea ; nu toate erau de calitate dar asta m-a ajutat sa fac selectiile mai bine . am o biblioteca bogata – in casa si in minte – am toate cartile ilenei Vulpescu – . sint indragostita de literatura rusa ; pe linga clasicii rusi am citit si niste autori rusi din exiil- Makine , Ulitkaia , Berberova Evtusenko , ca sa numai vorbesc de Sooljenitin cu Gulagul lui . am o relatie speciala cu cartile – de iubire si de respect – fara carti nu eram nimic . ele cu lumea lor mi-au fost alaturi la bucurie , la tristete si mi-au fost prietene adevarate . prin ele am cunoscut lumea . pot sa-ti fac multe recomandari . cartile de mai sus merita citite . ma intristez cind intru intr-o casa si nu vad nicio carte asa cum ma intristeaza si ingrijoreaza lipsa de apetit pt lectura a tinerei generatii . in librariile bucurestene sint totusi destui tineri ceea ce arata ca nu este totul pierdut definitiv .

    Apreciază

  3. eu as parafraza si as spune „ce bine este sa poti sa citesti”. din pacate eu am cam pierdut capacitatea asta. am o putere de concentrare foarte redusa de la o vreme si nu mai pot citi cartile bune, mai grelute. deocamdata nu mai pot intelege decat usurelele, politistele.
    imi lipseste foarte mult lectura, evadarea aceea in taramurile cartii, unde viata pare sa aiba sens si astepti cu sufletul la gura sa vezi care este acela …
    imi lipseste linistea pe care ti-o da iluzia ca nu ti se poate intampla nimic in viata reala, cata vreme tu esti in universul din carte.
    eheee …

    Apreciază

    • Mai caută. Vei găsi ceva care să redeschidă apetitul și să dezvolte capacitatea.

      Aveam cam aceeași stare. Îmi vine să zâmbesc. Nepotelul meu (3 ani) are momente cand nu prea are poftă de mâncare si eu nu vreau sa sarim peste mese. Cumva am descoperit formula care deschide negresit gurita de buna voie: banana cu iaurt merge chiar de la prima ora și aproape întotdeauna. Și dacă gurita s-a deschis…pofta vine mancand. Mai punem iaurt la orice dacă nu merge altfel. Târgul este: una iaurt, una mâncărică (una=o linguriță). Iartă asociere poate nepotrivită dar cum rezultatul ar fi taaaare binefăcător parcă se iartă orice artificiu.

      Mama mea, la 86 de ani și-a îmbunătățit memoria extraordinar citind acum în ultima vreme cu osârdie rugăciuni mari și grele și acum reușește să le și spună pe dinafară. Eu nu-mi țin minte propriile numere de telefon.

      Hai să-l parafrazăm pe Lenin… Exersăm, exersăm, exersăm.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s