În primul rând iată ce v-am adus din deplasare:
si
Cand te intorci din alte tinuturi iti privesti habitatul cu alti ochi. M-am intors dintr-o zona muntoasa și ajunsa acasa totul mi s-a părut resorbit, probabil din cauza caldurii si a secetei.
Inainte de a pleca mi-am luat inima-n dinti si-am pornit iar sa salvez trandafirul alb care este afectivo-dependent, ca si mine de-altfel. Era atacat de tot ce vrei, rugina, viespea croitor, purici…Arăta ca un pui de mâță părăsit. O săptămână dacă-l scapi din ochi, dezastrul e gata. Cu anemice sperante si ganduri pline de-ndoială am facut ce-am crezut ca este mai bine. De-abia asteptam sa-l cercetez si sa vad măcar o vagă urmă de îmbunătățire. Câteva zile sunt cam putine pentru un rezultat semnificativ contra unui atac atât de virulent. Si totusi am avut de ce ma bucura. Frunzulite noi intregi si sanatoase mi-au dat sperante dar nu am ramas doar cu atat. Sus, in varf, ascunsa intre mladitele invadatoare de caprifoi o floricica minuscula, saracuta, plapanda, doar cu cateva petale dar de-acelasi alb catifelat mi-a aparut ca o sarutare de mana plina de recunostinta și afectiune. Mare luptă avem de dat ca sa supravietuim si nu doar atât ci ca sa si aratam cine suntem si ce putem.
Sper ca sunteti bine, nu prea toropiti si linistiti. O saptamana cat mai buna.
De la mine din ogradă 
Abia acum realizez ce stapana de gradina lamentabila sunt. 😦
Am mai multi trandafiri in ea, dar ii cam las de capul lor pe principiul ca supravietuieste cel mai puternic. Pana acum au succombat doar doi, dar ceilalti s-au ramurit si s-au inaltat de parca le-as fi pus ingrasamant de cea mai buna calitate. Si nici macar nu i-am prea udat. Levantica, la fel! Cand i-am acordat intreaga mea atentie, era anemica si sbarcita. Acum infloreste tufos, de-abia apuc s-o tund, ca-mi invadeaza celelalte flori. Menta, asijderea…
E clar ca prezenta mea mai mult le incurca. 😀
ApreciazăApreciază
Bine-ai venit Melami.
Privirea ta plină de încântare este hrană pentru grădina ta.
ApreciazăApreciază