Sâmbătă, 27 iulie, 2013 – Către bucureșteni dar nu numai


O să vă plicisiți cât o să mă auziți pe mine dacă n-o să-mi povestiți voi că bicicliți (mai de demult sau că iată, tocmai ați început).

Pentru cei care nu știți, în pacul Herăstrău există două centre de unde vă puțeți lua bicicletă. Ambele la intrarea dinspre Expoflora. Unul, cu biciclete verzi, le oferă gratuit oricui pentru 2 ore celălalt, cu biciclete galbene, gratuit doar la pensionari și elevi. Altfel cele galbene costă 4 lei pe oră.

Dacă mă urmați și osteniți puteți să vă opriți într-un loc absolut încântător, o terasă cafenea cu podele din lemn, cuprinzătoare, cu mobilier de nuiele, leagăne largi și robuste din lemn, pe lanțuri, cu cărți vechi și prăfuite ascunse între grinzile acoperișului, cafenea Bibloteca.

Este prima dată când spun cu sufletul împăcat despre ceva bun creat după decembrie cel zbuciumat. Biciclete gratuit și acces cu bicicleta în parc.

Nu este nimeni deranjat, nici pășitorul pentru că-l mai atenționezi ca să nu-l defectezi, nici călărețul pentru că uneori pietonul merge cu osărdie chiar pe banda colorată în galben și cu săgeată verde(sau invers? …ei, pe-acolo, recunoașteți voi traseul pentru bicicliști) pe care pare că n-o vede. Iar câinii, o Tată Ceresc, ce adaptare a naturii, ce-nseamnă câinele urban, deloc rău, de Herăstrău. Mi-a tresărit sufletul în van când am văzut o coadă stufoasă fluturând deasupra unui buchet cu flori parfumate. Niciunul nu te bagă în seamă frate! Parcă nici n-ai fi pe roți! Oricum, un pic prevăzător este bine să fii în orice privință așa încât să nu deranjezi nici o ființă care se bucură, și ea ca și tine, de cât este de bine în parc.

Mă iertați că-mi întortochez orice spusă dar sunt puțin dusă de euforie. Maaaare-mare bucurie asta cu biciclitul.Și la voi să fie.

Ieri nu-mi era bine deloc și mă-ntrebam de ce am mai plecat de-acasă. Mai aveam și altă treabă așa că m-am lăsat trasă de lăbuță și-ncărcată în căruță. De la mine de-acasă și până-n Herăstrău este distanță…un hău.

Nu-mi era bine, cum am spus mai sus, dar când am încălecat tot răul s-a spulberat. Vântul călduț mi-a mângâiat obrazul și mintea și sufletul și trupul, stropii din havuz m-au răcorit din mers, aleea imensă și goală era doar a mea și mă lăsa să pedalez cât de repede voiam și puteam să visez că am tot cu 20 mai puțin și kilograme, și ani …și totata.

P.S. Dacă citiți undeva vorbe de-ale mele și vedeți litere încurcate să știți că de vină este cursorul de la laptop-ul meu bătrân și zăpăcit care mai sare aiurea și nu întotdeauna observ. Iertare.

Dacă vreți să nu mai vedeți o astfel de postare, povestiți-mi și mie despre cum bicicliți și poate „rimele” vor dispărea și veți fi iarăși liniștiți.

2 gânduri despre &8222;Sâmbătă, 27 iulie, 2013 – Către bucureșteni dar nu numai&8221;

  1. Eu biciclesc mai rar, in familie, adica megem toti patru pe drumusoarele dintre livezi, la marginea orasului. Ultima excursie am facut-o la o capela pe un deal vecin, unde am urcat mai mult pe langa biciclete, dar la intoarcere a fost placere curata sa o luam la vale ca vantul 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s