Miercuri, 19 iunie, 2013 – Portret de landră


O bicicletă=țoaglă (mă topesc după acest regionalism) îți poate aduce pe lângă beneficii și belele fizice, plăcere, bucurie, cheltuieli, etc și cunoaștere.
toagla
Astăzi am aflat despre codobatura galbenăCodubatura galbena Fotografie modestă a fost totuși ajutătoare la identificare. Un site care prezintă păsări de câmpie din jurul Bucureștiului mi-a dat câteva informații despre această pasăre mică și delicată. Este o plăcere s-o privești ușoară ca un fulg aterizând pe-un spic de grâu fără să-l aplece.

Acum bănuții mei se duc pe chei, pompă, accesorii, timpul pe reglaje, documentare etc. iar instinctul meu vânătoresc pe ocazii pentru plecări cu Ruja. Nicio grijă, casa nu rămâne în paragină deoarece nu pot pleca prea des și nu pot lipsi prea mult din motive de stat în ȘA. Apropos, orice informație despre cum aș putea să-mi sporesc confortul din acest punct de vedere va fi mult apreciată.

Dacă am vorbit de țoaglă să vorbim și despre landră sau științific spus vicia striata.

O plăntuță aparent delicată, cu inflorescențe lila pe care o găsești pe marginea lanurilor.

Caut în dicționare…cuvintele au multe înțelesuri… de-acum am și un refren pre care l-oi murmura încetinel când soarele coboară și eu mă-ntorc împreună cu țoagla Ruja, sătule de umblat teleleu, la vatră:

Landră n-am fost, da m-oi fa, / Drăguț n-am, da mnói căta

La-culcare

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Miercuri, 19 iunie, 2013 – Portret de landră&8221;

  1. Cred că landră poate fi conectat etimologic cu alb. lëndinë (“heath, grassland”), deci e un cuvînt traco-dacic. Pot explica foarte bine și de ce nu e nazalizat [a] lîngă [n], căci accentul cade fix pe prima silabă, exact ca-n dialectul gheg, land (lëndinë e în dialectul oficial tosk) 🙂
    Radicalul indo-european original este *lendh- pămînt necultivat. din care derivă eng.land, sl.ledo(bărăgan, pustiu), rom.lanuri (zice-se prin ucr. din germană!). E bun de menționat că celții aveau lann (țarină, pămînt, paragină) și au fost prezenți în toate zonele noastre.

    Celelalte sensuri nu fac obietul acestui radical.
    PS: e intersant de aflat dacă sufixul alb.-inë e același din toponimele Arcina (Arcobara; bara știm că-i mlașină, dar arco- probabil are coradicali în lat.și înseamnă închis), Altina,

    Apreciază

    • Mă mai gîndeasc la o chestiune privind reg.lándră. Poate acesta nici măcar nu este originalul, ci aveam *leándră, la fel ca șerpe, șeárpe- șárpe, (arom.)meásă- másă.

      Accentul se mută pe a doua vocală din diftong mereu și astfel se explică de ce [a] nu devine [â].

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s