Vineri, 19 aprilie, 2013 – Despre gâște sau… așa a fost să fie.


Pe la începuturile noastre ca strămutați am descoperit târgul aflat la 30 de minute de așezarea noastră.

Mic, înghesuit și fără originalitate este târgul, cu piață urâtă și sărăcăcioasă, dar pentru niște oameni trăiți între betoane și asfalturi cele câteva păsări cu picioarele legate întinse pe trotuar la picioarele stăpânilor, căruțele cu cai, legumele rebegite, ouăle care se vindeau ba din sacoșe de platic gen paporniță, ba din găleți, amestecate și mari și mici și albe și roșcate păreau a ne aduce îngemănarea cu natura.

Îmi doresc păsări în curte cum își doresc altele podoabe. Să am, să fie, altfel curtea e pustie. Și așa s-a făcut că într-unul din rânduri am simțit că nu pot pleca din târg dacă nu cumpăr o pereche de gâște. Așa s-a potrivit, să fie pereche. Eram cu omul meu (dacă vă spun că a făcut școala de muzică și bunicii l-au dorit artist veți înțelege mai bine desfășurarea lucrurilor) și când m-a auzit i s-a modificat alcătuirea. S-a crispat, s-a încordat, s-a avântat și … a cedat.

Nu am crescut păsări până nu ne-am strămutat dar din aduceri aminte vagi și mai ales din porniri lăuntrice instictuale mă descurc. Gâștele nu sunt niște păsări banale. Formează cupluri foarte stabile și foarte legate, au memorie și înțelegere și sunt foarte expresive.

Nu am eu stare acum și nici toate cuvintele la mine să detaliez dar dacă aveți curte și disponibilitate de a avea păsări credeți-mă pe cuvânt că o pereche de gâște vă pot aduce clipe de relaxare și de trăiri aparte.

Comandasem la Agroland 5 boboci pentru gâsca mea care clocește aiurea și căreia am vrut să-i ofer posibilitatea să-și consume maternitatea. Din păcate un decrepit(Doamne ce cuvânt potrivit) de vânzător a încurcat borcanele și la data multașteptată am rămas cu buza umflată. Să-ncurce borcanele i se poate întâmpla oricui dar dacă te rățoiești și nu recunoști când omul e cu bonul în mână decrepit te numești. Noroc cu nen-tu Netu.

În doi timp și trei mișcări am găsit un număr de telefon (dacă vreți vi-l spun) și așa am ajuns la UZUNU lângă Călugăreni. Un tânăr foarte politicos și deschis, o gospodărie mică, o anexă micuță lângă casă în care am intrat trebuind să lăsăm capul jos ca la închinăciune, unde era călduț și bine și unde piuiau molcom și împăcat puișori și boboci care viețuiau pe câteva polițe sfârâindu-și din când în când piciorușele pe plasă. Era destul de curat pentru că mizeria pica prin plasă pe tăvile de dedesupt care se scoteau și se curățau ușor. Alături incubatorul torcea încet.

M-am bucurat tare mult că nu am dat peste cine știe ce burtos arțăgos cu crescătoria de să-ntorci tractorul prin ea. Mă hotărâsem și am primit acord pentru 5 boboci. După capul meu i-aș fi luat pe toți, avea vreo 30. Dar m-am stăpânit. La același pret ca la Agroland am luat boboci mai mari ca vârstă și care îmi pot dărui dacă se formează vreo pereche boboci la rândul lor. Cei de la magazin erau fără posibilitatea de a se înmulți.

Legătura cu gâsca mea maternizată până la disperare… cred că iese din calcul. Sunt cam mari și o timidă încercare de zi pe care am făcut-o îmi spune …”mai bine nu”. Dar nu-i absolut niciun bai. Clipele petrecute ieri așezată pur și simplu pe iarbă, cu naveta în care erau bobocii lângă mine dându-le iarbă din palmă, într-o acceptare încă fragilă din partea lor dar cu promisiuni de mult mai bine, sunetele pline de tihnă pe care le scot… Ah! veșnicie unde ești!

Acum mișunesc în lădița lor. Eu stau la calculator dar parcă am în față capetele lor de struți în miniatură. Mă duc să mă joc de-a mama. Să aveți o zi pe cât se poate de liniștită și mulțumitoare.

12 gânduri despre &8222;Vineri, 19 aprilie, 2013 – Despre gâște sau… așa a fost să fie.&8221;

    • Mulțumesc Simona. Tocmai le-am adus masă verde și sunt atât de pofticioși că-și făcuseră gâtul chiar ca de struț întinzându-se nerăbdători.
      Numai bine și ție. Weekend-ul va fi complex pentru că am și boboci și puișori.

      Apreciază

    • Ai asa de mare dreptate, deja sunt! Azi a avut loc confruntarea dintre posibila mamă și boboci. S-a lăsat până la urmă cu dezinteres.Poți sa-mi spui, daca nu vreau sa le dau concentratele de pe piata, cu ce sa hranesc bobocii? Verdeta vor la greu dar nu cred ca este de-ajuns, nu?

      Apreciază

      • Ilinca poti sa le fierbi urzici si sa le amesteci cu uruiala! Uruiala la noi este facuta din porumb macinat, grau macinat, mazare macinata, sorg macinat si floarea soarelui macinata, poti sa cumperi si din targ uruiala gata macinata dar sa bagi mana in ea si sa fie fina deoarece unii baga in ea rumegus fin ca sa fie mai multa:(
        Poti sa le dai mere si fan, noi cand nu avem posibilitatea sa mergem la tara dupa fan cumparam din magazin ambalat pentru rozatoare, poti sa le dai si morcov, patrunjel, pastarnac ras, salata verde , spanac. Daca gasesti undeva balot de lucerna uscata(sa ai grija sa nu fie mucegaita) poti sa le dai. Uruiala asta e importanta poti sa le dai umectata sau uscata, ca sa vezi ce pot sa faca poti sa le pui un lighean cu apa si sa pui pe fundul lui cateva bucati de morcov sau alte fructe sau legume si sa-i vezi ce scufundari fac:)) Cu cat vorbesti cu ei mai mult cu atat se leaga de tine mai mult, ai vazut ca atunci cand mergi spre ei isi indreapta gatuletele spre tine si incep sa scoata un gagait, acela este sunetul de salutsau se mai numeste strigat de triumf si fiecare card in parte il are. Cand mergi la ei intinde mana in jos spre ei. Sunt fascinanti puisorii de gasca ca si gastele in general. Noi am avut anul trecut doar un bobocel DEI DEI dar a iesit din ou cu o malformatie si nu a trait mult. Anul asta sper sa fac o oaste mica, am inceput cu o ratusca:) Sper ca ti-au fost de folos sfaturile!

        Apreciază

  1. Instinctul ăsta matern… bată-l mama sărăciei să-l bată, că el m-a făcut să cresc, în curtea mea, raţe domneşti, un iepure bătăios, care se repezea ca berbecul în câinii mei, nu ştiu câte generaţii de pisici, şi acum, pe cei trei „muşcătari” cum i-a numit „ariciul” de kekee, prietenul meu. 😀

    Apreciază

    • Bine-ai venit Mariana!

      Știi ce-mi vine mie în minte când aud pe cineva care tânjește așa cum spui tu? Vorba veche despre copii: cine-i are să și-i crească cine nu…să nu-i dorească!
      Dacă ai cunoștințe în materie de creștere a gâștelor orice sfat îmi prinde bine.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s