Catre nimeni si catre oricine



Capricon, prin gratie divina, pana in varful oaselor, am respins din totdeauna constrangerea, dogma, norma, regula etc. Nu in mod absolutist, nu cu orice chip ci mai mult asa…organic. Adica mi se cam zburleau perisorii si mi se cam avantau cornitele a impungere cand simteam miros de obligativitate.

Cum nepatrunse sunt caile Domnului culmea este ca m-am bagat cu buna stiinta in unele momente din viata mea pana in gat in asa ceva.

Acum am ajuns la o varsta cand constat ca normele si regulilele si jaloanele au rostul lor si-ti pot fi de mare ajutor.

Punem deoparte ideea.

Am scris pe undeva, ba chiar in mai multe rinduri si locuri despre apropierea mea tirzie si retinuta de biserica. Retinuta este si acum.

Si totusi vreau sa vorbesc un pic despre asta nimanui si …oricui pentru ca viata te poarta, te rasuceste si te schimba in fel si chip si se poate sa ajungi la un moment dat in care sa te simti din varii motive foarte stingher tu cu tine, sau singur, sau neajutorat sau dezorientat. Nu vorbesc despre disperare.

Se poate atunci, daca nu ai alte mijloace la indemana sa-ti gasesti un sprijin, o alinare, o incurajare apropiindu-te de biserica.
Felul in care o faci, locul unde o faci si persoanele in mana carora te incredintezi cumva pana la urma depind numai si numai de tine.

Daca ajunge sa te ajute demersul in gasirea linistii depinde iarasi numai si numai de tine.

Vei intra intr-o biserica sau mai multe si-ti vei spune dezamagit cititorule ca nu ti-e bine, ca nimic bun nu simti ba dincontra te vei simti dezgustat de oamenii, de loc poate chiar de preot.

Trebuie sa stii ca se poate realiza pentru oricine un beneficiu din apropierea de biserica dar este nevoie de un pic de cautare.

Eu, caprita care cum vedeam un preot ii si puneam o eticheta, am descoperit ca sunt si oameni cu adevarat har care atunci cand ii intilnesti iti alunga fara o vorba orice gind critic si-ti induc o stare aparte de liniste si deschidere si incredere ca poate fi bine si m-am linistit atunci cand am auzit ca duhovnicul ti-l alegi.

Deja este vorba despre o optiune a ta deci nimic obligatoriu.

Voi mai continua o zi doua sa dezvolt subiectul.

Astazi am asistat pentru prima data in viata mea din proprie initiativa pana la sfarsit la o slujba de duminica.
Poate daca spun unde s-a intamplat asta cineva va spune: aha, explicabil. La manastirea Stavropoleos.

Cum s-a facut ca am ajuns acolo…maine.

Pana atunci Domnul sa v-ajute in toate si va rog luati in considerare: nu este o pledoarie, nu ofer o garantie, ci o simpla impartasire a unei experiente personale.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s